Situată în zona centrală a județului Covasna, fortificația cu zid de piatră de la Comolău este una dintre cele mai enigmatice obiective arheologice din zonă. Mult timp, în literatura de specialitate a planat o anumită incertitudine asupra caracterului roman al fortificaţiei, în principal din cauza formei sale pentagonale neregulate și a șanțurilor de de apărare de mari dimensiuni, ambele neobișnuite pentru un castru roman. Astfel în timp, s-au cristalizat două păreri în ceea ce privește caracterul militar roman al fortificaţiei: fie că este vorba de un castru roman de formă atipică, fie avem de-a face cu o fortificaţie de piatră, mai târzie decât perioada de existență a provinciei Dacia.
Dar să o luăm cu începutul. La finele anilor 1700, preotul
reformat din satul Comolău scria despre existența, lângă localitate, a ruinelor
unei tabere străvechi, construite de către romanul Camillus, de la care s-ar
trage şi numele satului. 70 de ani mai târziu, un alt preot maghiar a completat
datele, menționând că romanul s-ar fi aflat la comanda taberei de lângă Comolău
şi a celei învecinate, aflată în pădurea de lângă satul Măgheruş. Același preot
mai consemna faptul că ruinele fortificaţiei au fost deman-telate şi utilizate
la construirea drumului dintre Braşov şi Breţcu, menționând şi o anecdotă,
conform căreia muncitorii ar fi găsit în nișa unei pivnițe vin roman, pe care
l-au consumat.
Prima investigație care poate fi considerată cercetare
arheologică sistematică la Comolău a avut loc în toamna anului 1909, dar
rezultatele nu au fost publicate și s-au pierdut. Tot ce se mai păstrează
astăzi sunt câteva fotografii, deși materialul arheologic prelevat a fost unul
deosebit de bogat: fibule, monede, cuțite, oase de animale, fragmente de
sticlă, cărămizi, cuie etc.
Satul Comolău a încetat să existe în anul 1964. Atunci a
fost înglobat în localitatea Reci. Dar fortificația și-a păstrat numele. Între
timp, cercetările – puține la număr – au relevat faptul că acest castru roman
cu formă ciudată reprezenta un punct militar strategic, localizat la
extremitatea estică a Daciei romane. A fost construit pentru a putea asigura
paza drumului de graniță ce avea ca punct final Castrul roman Angustia, situat pe teritoriul actualei comune
Brețcu, tot din Covasna. A fost construit - și populat, până în secolul al
V-lea – de către cohors I Hispanorum
veterana quingenaria equitata.
Între 2011 – 2016 au fost efectuate cercetări de suprafață, fiind adunate câteva cărămizi întregi și fragmentare, respectiv fragmente de tencuială cu mortar de var. De altfel, fragmente mari de ceramică romană pot fi găsite și astăzi în sit, la suprafață, expuse intemperiilor. Noi le-am fotografiat și le-am așezat la loc, pentru că – deși castrul nu este marcat pe teren, nu există vreo descriere a lui și nu există nici indicatoare spre castru – locul este înregistrat ca sit arheologic și se supune legislației în vigoare. Deși azi doar șanțurile de apărare mai sunt vizibile din fortificația de la Comolău, acestea impresionează și acum, prin dimensiunile deosebit de mari. Locul își relevă întreaga frumusețe abia când este fotografiat de sus. Castrul este inclus în Programul Național Limes și face parte din lista-tentativă înaintată de România, urmând să fie inclus, alături de multe alte obiective de pe granița romană, în monumentul transnațional UNESCO „Frontiers of the Roman Empire”.
Mai multe imagini aeriene ale castrului de la Comolău găsiți aici.
O documentație completă puteți citi aici.
0 Comentarii
Așteptăm să ne împărtășești opinia ta, cu convingerea că știi deja regulile de conduită care se aplică și în viața reală și în on-line.