Anul Nou în timpuri vechi

 Data de 1 ianuarie ca primă zi a unui an nou a fost stabilită în 1691, de către Papa Inochentie al XII-lea, dar celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale omenirii. Istoricii plasează începutul acestei sărbători în vechiul Babilon, cu deosebirea că în trecut solstițiul de iarnă și, ulterior, Crăciunul au avut rolul marcării începutului de an.


Anul Nou reprezintă, în întreaga lume, înnoirea simbolică a timpului, moment pe care îl marcăm prin intermediul Revelionului – cuvânt de origine franceză (Réveillon înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții). Cumpăna dintre anul vechi și cel nou este marcată printr-un ceremonial cu specific local, care diferă de la țară la țară. Totuși, unele popoare marchează și azi trecerea dintre ani în alte perioade față de cea pe care o știm noi.

Calendarele

Dar să o luăm cu începutul: stabilirea unui calendar a fost un obiectiv important pentru toate civilizațiile lumii, pentru că în funcție de acesta se planificau agricultura, vânătoarea și chiar sărbătorile. Se cunosc multe popoare antice care aveau propriile calendare. Multe culturi primitive foloseau săptămâna de 4 zile, posibil după cele patru puncte cardinale. Asirienii foloseau calendarul în care săptămâna avea 6 zile. Romanii foloseau calendarul în care săptămâna avea 8 zile. Pentru multe secole, grecii și egiptenii au împărțit lunile de 30 de zile în 3 părți a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic și calendarul iudaic. 

Anul Nou în vechime

Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din lume, indiferent de calendarul folosit. Se pare că noul an a fost celebrat pentru prima dată în Babilon, acum circa 4.000 de ani. În jurul anului 2.000 î.Hr., Anul Nou babilonian începea cu prima lună plină după Solstițiul de Iarnă (prima zi de primăvară). Celebrarea babiloniană a Anului Nou dura 15 zile.

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieșea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârșitul lui septembrie și fără de care recoltele nu ar mai fi existat.

Romanii sărbătoreau Anul Nou în Martie, dar calendarele romane au fost schimbate de împărați, adesea nesincronizându-se cu mișcările Soarelui. Pentru a reglementa situația, senatul Roman, în jurul anului 153 î.Hr., a declarat data de 1 ianuarie ca fiind prima zi din calendar. Anul avea 365,25 de zile dar, cu toate acestea, au apărut din nou nesincronizări. Senatul roman a schimbat din nou începutul anului la 25 martie. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a modificat calendarul lui Iulius Caesar, considerând că perioada anului de 365,25 de zile este prea lungă. A stabilit că anul are 365,14 zile. Diferența de 11 minute creștea anul calendaristic cu 7 zile la fiecare 1000 de ani. Calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII se folosește azi și este declarat internațional pentru uzul civil. El a fost adoptat de majoritatea țărilor. Folosirea altor calendare se restrânge la utilizarea lor doar în religii și culturi particulare. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inochentie al XII-lea.

Anul Nou și religia

Celebrarea Anului Nou a dăinuit de-a lungul secolelor, dar biserica catolică a interzis acest obicei pe motiv că avea elemente păgâne. Pe măsură ce creștinismul s-a răspândit, obiceiurile bisericești noi s-au împletit cu elementele vechi, păgâne. La fel s-a întâmplat și cu Anul Nou, care a devenit zi de sărbătoare recunoscută de biserică în 487, când se celebra Circumcizia pruncului Isus, devenind general recunoscută în jurul lui 1500-1600, la introducerea calendarului gregorian. Biserica ortodoxă rusă sărbătorește și în prezent Anul Nou la 14 ianuarie, în China acesta cade între 21 ianuarie și 19 februarie, iar în Iran este sărbătorit în luna martie. Poporul evreu, pe de altă parte, sărbătorește Rosh Hashanah — o ocazie solemnă și sfântă – în septembrie sau octombrie.


Indiferent când și cum sărbătoriți Anul Nou, echipa Vestigii Istorice vă dorește ca anul care vine să vă fie mai bun decât cel care se încheie. Să vă aducă bucurii, noroc, sănătate și succese pe toate planurile! Vă mulțumim că ne sunteți alături și vă așteptăm cu interviuri și articole interesante și în 2021! Pentru că în spatele unui prezent tumultos și a unui viitor incert, stă un trecut care nu merită să fie uitat!




Trimiteți un comentariu

0 Comentarii