Prima zi din an - un alt început. Obiceiuri și urări de An Nou, din vechime până în prezent.

Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, istoricii plasând astfel de sărbători în vechiul Babilon, acum 4.000 de ani. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc, însă, de abia în 1691, de către Papa Inochentie al XII-lea. Pentru că înainte de asta, Echinocțiul de iarnă sau Crăciunul aveau rolul începutului de An Nou. La unele popoare din emisfera nordică, mai ales cele cu rădăcini antice, anul nou începea la 1 martie, iar în secolul X, de exemplu, Anul Nou începea la Paște.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe trece printr-o „poartă”. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor și era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor și al trecerilor.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte Ghenarie, Crăciunul mic, Carindar sau Gerariu.

Tradiții de Anul Nou

Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie unul „dulce”.

Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de multe țări din America Latină.

Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului.

Italienii, pe de altă parte, încep cina mâncând o farfurie de linte.

În România, în mod tradițional, nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou, pentru că „îți arunci norocul” astfel.

Unele obiceiuri asociate Anului Nou s-au păstrat timp de milenii, cum este de exemplu fixarea anumitor obiective pentru anul ce va urma. Babilonienii își impuneau, cel mai adesea, să înapoieze proprietarului uneltele împrumutate în anul trecut. Cele mai răspândite angajamente sunt, astăzi, pierderea kilogramelor în plus sau lăsatul de fumat. Echipa Vestigii Istorice, însă, își propune pentru 2022 să vă prezinte pentru încă un an obiective și monumente românești din vechime – filmate și fotografiate din dronă – și să vă expună punctele de vedere ale celor intervievați de noi: directori ai unor muzee / obiective de renume, preoți, curatori sau îngrijitori ai altora, mai puțin cunoscute și valorificate, edili, miniștri și alți responsabili din aparatul administrativ care pot schimba soarta vestigiilor istorice de la noi din țară. Pentru că în spatele unui prezent tumultos și a unui viitor incert, stă un trecut care nu merită să fie uitat!

Mai multe obiceiuri și date despre Anul Nou în timpuri vechi găsiți în articolul postat de noi în urmă cu un an, aici.

De asemenea, vă mulțumim că ne sunteți alături! Fără de voi n-am fi putut intra în al patrulea an de existență! Patru ani în care am crescut, ne-am dezvoltat și am creat comunități frumoase aici, pe Facebook, pe Reddit, pe Instagram, pe Youtube și chiar pe Tik Tok! Vă dorim un 2022 cât mai bun, în care toate dorințele frumoase să vă fie îndeplinite și care să vă protejeze de tot ce e rău!