Știți cum e gura aia de aer proaspăt pe care o inspiri cu ochii închiși? Ca o binecuvântare. Dar știți cum e să deschizi ochii și să vrei să-i închizi imediat, iar aerul să nu-ți poată intra în plămâni? Este un șoc. Așa m-am simțit când am găsit Casa memorială a lui Vasile Alecsandri din Bacău.
Am mai văzut obiective de patrimoniu degradate, hăuituite, însă casa asta mi-a adus paloare în suflet. Și zic în suflet pentru că un om care a rămas în istoria literaturii române prin spiritul său jovial merita un omagiu și pe plaiurile sale natale. Să existe și fizic un loc al splendorii literare a unui om care a pus acest oraș pe firmamentul poeților naționali. Însă, uneori, recuperarea morală a unor oameni e precum mitul lui Sisif....în van. Căci acolo unde nu există suflet, cultură, omenie și respect, degradarea se face simțită sub toate fațetele sale.
Locul nu este degradat de timp și nepăsare, locul este infectat în cel mai perfid mod. În centrul orașului se află un obiectiv de patrimoniu clasă A ce a fost, ca în multe alte cazuri, suspus unui joc de ping-pong. Joc care pare că funcționează pe principiul unui perpetuum mobile pe care nimeni nu se implică să-l stabilizeze. Nu e nimeni interesat să oprească acest proces al rușinii. Pentru că asta e.
Știu că în anul 2015, a fost realizat și propus spre aprobare (există pe Youtube materialul video aferent, aici) un proiect de restaurare a clădirii de către arhitectul Alexandru Șerban Bălan, însă hai să zicem că n-a fost să fie.
Povestea nașterii poetului Vasile Alecsandri în acest loc a fost o întâmplare a sorții, căci mama sa se afla în trecere în acea zi de iulie a anului 1821 prin târgul Bacăului. Timpului sorocolui venirii pe lume a fiului ei a făcut ca aceasta să se oprească în casa unde avea să vină pe lume sufletul unui geniu al românilor.
Casa în sine este un monument de artă arhitecturală din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și este una dintre clădirile cele mai vechi din oraș. Face parte dintr-un ansamblu de imobile ce au apartinut vornicului Alecsandri și are, sau ar trebui să aibă, o semnificație cu totul aparte pentru memoria culturală a Bacăului.
Dacă nu se vor lua măsuri urgente, casa se va prăbuși pentru că din ea, din dorința de a avea un suvenir, mă gândesc, a fost luat succesiv, cam tot ce se putea lua. A rămas mutilată atât fizic, dar mai ales la nivel energetic, pentru că dincolo de stindardele fluturânde din bumbac colorat, amprenta sa emoțională, culturală, a fost distrusă, astfel încât valoarea sa națională să se piardă. Și se va pierde în aburul de clor, detergent prost și indolența celor care ar putea face, dar nu vor.
0 Comentarii
Așteptăm să ne împărtășești opinia ta, cu convingerea că știi deja regulile de conduită care se aplică și în viața reală și în on-line.