Trăim vremuri în care pandemia de Covid-19 a speriat mii de oameni, dar lucrurile nu stăteau mult mai diferit nici în trecut. Acum câteva sute de ani, marea spaimă venea din cauza altui flagel - ciuma. Prima ciumă este menționată în Țara Bârsei în anul 1480, iar date despre o ciumă care a făcut multe victime în Brașov indică anul 1495.
Că oamenii erau îngroziți de ciumă o arată și faptul că, în 1530, magistratul orașului a comandat o carte unui doctor numit Sebastian Pauschner, iar în cartea apărută la Sibiu în 1551 se recomandă… fuga!
Nu pentru toate epidemiile s-au păstrat date exacte, însă pentru epidemia din 1554 sunt înaintate cifre uriașe, chiar și pentru populația de azi - între 5.000 și 7.000 de morți menționați. Sunt, cu siguranță, exagerări, însă ținând cont că populația era mult mai mică decât în prezent, efectele erau teribile asupra comunității și dacă piereau "doar" câteva sute de oameni.
Cronicile spun că epidemia din 1603-1604 a fost precedată de foamete, astfel că oamenii din Țara Bârsei ajunseseră să mănânce plante fierte, ghindă, jir, scoarță de copac și chiar leșuri de animale. Tot de atunci unele date indică 70-125 de morți/zi în vârful epidemiei și 22 de morți/zi, spre finalul ei.
„Ciuma cea mare” a fost numită cea din anii 1660, când și judele Brașovului a fost răpus de boală, iar din 1710 datează prima relatare despre măsuri eficiente de carantină în Brașov, orașul scăpând astfel de boală.
O legătură conjuncturală cu pandemia de astăzi e reprezentată de faptul că Brașovul era numit Corona (în latină) – sau Kronstadt (orașul Coroanei), după cum îl știm cu toții. Spre exemplu, umanistul Honterus, care a predat la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, era numit "Johannes Georgii de Corona". Prima mențiune documentară a numelui Corona datează din 1235 (Diocesis cumaniae Corona), iar numele "Brașov" sub diverse variante, se referă mai întâi la regiunea Țara Bârsei. Spre final de secol 14 se folosesc ambele nume pentru oraș, dar după 1250 au apărut multe versiuni ale numelui Brașov (Barasu, Brasu, Brassov, Brascho, Brasso).
Acestea și multe alte lucruri interesante le puteți găsi în volumul „O istorie a Brașovului - din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX”, autori Ion Dumitrașcu și Mariana Maximescu, apărut în 2017.
0 Comentarii
Așteptăm să ne împărtășești opinia ta, cu convingerea că știi deja regulile de conduită care se aplică și în viața reală și în on-line.