Am să fiu mai agresivă pentru că nu mi-aș dori pentru bisericuțele cu valoare istorică și sufletească, decât decență. Atât! Nu vreau cupole poleite, ci o minimă decență a implicarii pentru o restaurare! Nu grandomanie cauți atunci când vrei să te regăsești, nu opulența îți oferă liniștea sufletescă, nu zidurile înalte și spațiul gol, ci intimitatea necesară demarării unei discuții sincere cu Domnul tău!
Biserica monument este locaș pentru comunitatea românească ce, spre bucuria mea, participă frecvent la tot ce însemnă act religios. Și e o mândrie, căci printre cei ce particpă la slujbe se regăsesc și tineri, tineri ce duc identitatea sufletească mai departe. Și asta nu e de ici de colo! Are valoare!
O restaurare a unor picturi incredibil de frumoase care îți atrag privirea prin vechimea lor, dar, în același timp, ți-o coboară lăsând o tristețe în amintire, căci sfinții te privesc, parcă, dintr-un decor imaginat de Bacovia, iar rugile înălțate se opresc în opacitatea densă a unui cer deformat de fumul a sute de ani.
Cu toate acestea, este minunat că oamenii se reculeg, sunt prezenți în viața bisericii indiferent de exterior sau de interior, și speră că va veni timpul refacerii scutului ce le alină durerile, sau participă la rânduirea bucuriilor prin binecuvântări ale botezurilor sau a comuniunii dintre doi tineri, pentru a forma familii frumoase care să reziste în timp.
Încă sperăm, încă vrem să credem că astfel de locuri, care hrănesc neostoita zbatere sufletească, vor începe să fie respectate.
1 Comentarii
E mare pacat ,ca pentru un monument istoric inestimabil,Ministerul Culturii nu gaseste banii necesari restaurarii!
RăspundețiȘtergereAșteptăm să ne împărtășești opinia ta, cu convingerea că știi deja regulile de conduită care se aplică și în viața reală și în on-line.