Cetatea Sighișoara va intra în reparații capitale. De vorbă cu primarul Iulian Sîrbu

Ne știți deja, nu facem politică și nu promovăm politicieni sau partide. Nouă ne plac oamenii gospodari. Mai ales cei care au în „ogradă” monumente istorice. Cu atât mai mult cu cât acestea sunt în patrimoniul internațional.  Noi am vorbit alaltăieri (miercuri, 29 septembrie) cu primarul municipiului Sighișoara din județul Mureș, și ne-a plăcut. Apropo, dacă nu știați, întregul centru istoric al localității este monument UNESCO. Greu am reușit să îl găsim disponibil, pentru că – zice domnia sa – e plecat pe șantiere. Vrea să restaureze întreaga zonă istorică, pentru că – așa cum s-a exprimat – „ne cade Cetatea în cap”. Și e păcat!

După cum ne-a spus chiar edilul, se lucrează chiar cum la documentațiile tehnice pentru restaurarea unor mari porțiuni din zidurile cetății – tronsoanele 8, 9, 10 și 11. Până la finele anului se preconizează a fi gata „hârtiile”, pentru ca lucrările să poată fi bugetate în 2022. Din bugetul local, pentru că durează mult mai puțin așa. Vor fi incluse amenajări ale zonelor pietonale din jurul zidurilor, iluminat arhitectural, amenajare peisagistică, dar și sisteme de preluare a apei pluviale, pentru ca ce se face să fie bun făcut! Toate în concordanță cu arhitectura istorică și cu aspectul original al zonei. De asemenea, există și un proiect pentru intervenția de urgență la acoperișul Turnului cu Ceas – monument emblematic pentru Sighișoara – care va intra în reparații progresiv, de sus în jos (pentru că dacă nu ai un acoperiș care să protejeze de infiltrații, degeaba restaurezi). Sunt incluse cadranele, mecanismul ceasului, precum și inscripțiile din turn. În funcție de costurile totale – care vor fi aflate după faza DALI – lucrările vor fi etapizate, astfel încât să poată fi suportate din bugetul local.

Pe lângă aceasta, municipalitatea colaborează cu Institutul Național al Patrimoniului (INP), pentru un „master-plan” de restaurare a întregii cetăți. Acesta este mult mai amplu decât lucrările bugetate din fonduri proprii și vor necesita o finanțare de aproximativ 40-50 de milioane de euro, la o estimare inițială. Rezultatele vor fi și mai spectaculoase, dar și timpul de așteptare mult mai mare. De aceea, între timp, Iulian Sîrbu face ce poate din bugetul local. Pentru că tot ce se face acum, nu mai trebuie făcut prin proiectul mare. INP va organiza un concurs internațional de proiecte, așa cum nu s-a mai făcut până acum în România. Primăria și muzeul local din Sighișoara au sprijinit „cu tot ce le-a permis legea” întocmirea dosarului – intabulări, scanări 3D, studii microbiologice, rezultate ale cercetărilor multi-anuale ș.a.m.d. Există o colaborare foarte bună cu INP, după cum ne-a spus edilul.

 Între timp, lucrările la tronsonul 7 al zidurilor cetății au fost finalizate, iar costurile, de circa 500.000 lei, au fost suportate tot din bugetul local.

Noi ne-am plimbat puțin cu drona pe deasupra Sighișoarei – urmează să vă arătăm filmările imediat ce le procesăm. Și așteptăm cu nerăbdare să vedem transformarea Cetății. L-am „amenințat” pe Iulian Sîrbu că ne vom mai auzi pe parcurs și ne-a replicat că ne așteaptă cu drag!

Până atunci, câteva date istorice despre Sighișoara – unul dintre ultimele orașe fortificate locuite fără întrerupere din Evul Mediu până în prezent, din Europa. Orașul este format din două părți: cetatea medievală, care a fost ridicată pe vârful unui deal și este cunoscută sub numele de Cetate, și orașul inferior, care se află în valea râului Târnava Mare.

Un document din 1280 consemnează un oraș construit pe locul unui fort roman, sub numele de Castrum Sex sau „tabăra cu șase laturi”, cu referire la forma fortului de hexagon neregulat. Alte nume înregistrate includ Schaäsburg (1282), Schespurg (1298) și Segusvar (1300). Până în 1337 Sighișoara devenise un centru regal și a primit statutul de comunitate urbană în 1367, sub numele de „Civitas de Segusvar”.

Orașul a jucat un rol strategic și comercial important la marginile Europei Centrale timp de câteva secole.

Domnitorul Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Țepeș), care a trăit în exil aici, a emis monede în oraș și a redactat primul document în care e menționat numele românesc al orașului, Sighișoara.

Orașul a suferit ocupații militare, incendii și molime în secolele XVII și XVIII, dar s-a recuperat și a continuat să existe.

Turnul cu ceas este reperul orașului - are 64 m înălțime și a fost construit în secolul al XIII-lea. Astăzi, este un muzeu de istorie care merită vizitat.

Biserica de pe Deal este, fără îndoială, unul dintre cele mai valoroase monumente arhitecturale ale orașului și e una dintre cele mai reprezentative clădiri în stil gotic ale României.

Primăria orașului Sighișoara a fost construită între anii 1887–1888. La etajul superior există o sală barocă, care găzduiește (atunci când nu e pandemie) un festival de muzică și multe alte concerte ale unor trupe de prestigiu.

În sfârșit, în piața centrală puteți să vă trageți sufletul și să serviți o ceașcă de cafea, ceai sau orice altceva, descoperind și alte minuni medievale ale Sighișoarei, pe care le-am omis în mod intenționat! :)

Găsiți aici un album foto cu imagini de deasupra Sighișoarei, în care veți recunoaște toate clădirile enumerate, precum și multe altele!