Refugiul lui Decebal, cocoșul care doarme odată la 7 ani și comoara ascunsă de Ileana Cosânzeana

 Aproape incredibil, dar toate aceste legende, care par să nu aibă nimic în comun, se reunesc într-un singur loc, și el purtător al unui nume încărcat de magie și farmec străvechi: Cetatea Zânelor.

Situată pe un vârf montan în apropiere de orașul Covasna, Cetatea Zânelor este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei. Impresionantă atât prin amplasare, cât și prin vestigiile păstrate, cetatea a intrat în tradiția locală, inspirând legende cu zâne și comori ascunse. Platoul cetăţii – de unde se văd depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, înspre Tușnad, precum și depresiunea Brașovului – a fost locuit încă de acum 3.000 de ani. Prin a doua jumătate a secolului II î.Hr., dacii au început să construiască aici, de sus în jos, o cetate spiralată pe cinci niveluri, cu terase şi pante, pe o suprafață de aproximativ 3 hectare. Fortificațiile și modul de amenajare a teraselor reprezintă un unicat pe teritoriul României. Dacii au tăiat muntele, pur şi simplu, apoi l-au reconstruit!

După înfrângerea lui Decebal, cetatea a fost distrusă de romani aproape în întregime. A mai ieșit la suprafață la 2.000 de ani distanță, după o furtună năprasnică. Săpăturile au început 3 ani mai târziu și continuă inclusiv astăzi. Muntele se lasă cu greu convins să-și dezvăluie secretele!

Despre Cetatea Zânelor se spune că ar fi legendarul Ranisstorum, locul în care s-a refugiat Decebal după asediul de la Sarmizegetusa, în speranța că va reuși să strângă altă armată.

Legendele locale vorbesc despre o comoară aflată în mijlocul unei mari cetăți, zidită și apărată de un cocoș care adoarme o dată la 7 ani. „Și doar atunci poți să intri și să te înfrupți din ea!”. Căutătorii de comori au rașchetat urmele cetății din vârful muntelui încă de prin secolul XIX, dar nu au aflat nimic. În zonă se spune, însă, că mai mulți oameni ar fi văzut comoara.                            

Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere numit ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence, care a inspirat personajul de poveste. Comoara ascunsă de ea poate fi descoperită doar în noaptea dinaintea zilei Sfântului Gheorghe, dacă e lună plină, și doar de către al șaptelea copil al unei familii.

Cei care au despărțit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele și aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, și singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.

O reconstituire video a cetății dacice de la Valea Zânelor vedeți aici.

Un film documentar de excepție, plin de suspans și captivant – pe toată durata celor 9 minute pe care le are – despre Cetatea Zânelor puteți vizualiza aici.