1000 de kilometri din România în cel mai neobișnuit monument UNESCO

România are șansa de a contribui la crearea celui mai inedit monument  UNESCO – singurul monument trans-național din lume, care se întinde pe suprafața a 8 țări europene: Marea Britanie, Olanda, Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România. Și nu doar atât. Dintre toate aceste țări, România ar putea avea cea mai mare contribuție.

Despre ce este vorba?

În 2005, UNESCO a inițiat un proiect de creare a monumentului trans-național „Frontiers of the Roman Empire”  (FRE), format din granițele (sau limesul) fostului Imperiu Roman. Limesul roman trece prin aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră, până la zidul lui Hadrian din Scoția de azi.  Inițiativa de a fi înscris, ca întreg, în patrimoniul UNESCO, aparține mai multor țări din Europa și se face doar ca întreg: toată linia de graniță, nu secvențial (nici pe țară, nici pe sit arheologic). De aceea, e foarte important ca România să țină pasul cu vecinii săi și cu celelalte țări UE. Cu atât mai mult cu cât pe teritoriul țării noastre se află circa 1000 de km din limesul roman – de departe cel mai lung sector din FRE.

Pentru a participa la proiectul UNESCO, Ministerul Culturii a inițiat, în 2014, Programul Național (PN) Limes, în scopul elaborării documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia. Practic, PN Limes își propune să înscrie în patrimoniul UNESCO o serie de castre legionare și auxiliare, fortificații mai mici, turnuri de supraveghere și alte bariere de fortificare liniare de pe granița fostului Imperiu Roman, care se situează actualmente pe teritoriul țării noastre. În întreaga Românie se cunosc în total peste 70 de castre, 50 de mici fortificații și mai mult de 150 de turnuri, deși numărul lor trebuie să fi fost mai mare. În plus, mai sunt alte structuri care făceau parte din sistemul de frontieră, printre cele mai importante fiind barajele artificiale, în general formate din valuri de pământ, dar și cu zid de piatră.

Anul trecut a fost înaintată lista-indicativă pentru FRE (propunerile fiecărei țări în parte), care a fost aprobată de UNESCO. România a înscris 302 situri arheologice pe această listă, în viitorul apropiat urmând să fie elaborată și înaintată documentația completă.

Muzee implicate

Coordonator al PN Limes este Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu sediul în Cluj-Napoca, prin intermediul managerului Felix Marcu. Mai participă, în calitate de instituții subordonate, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, fiecare având în responsabilitate sectoare foarte clar delimitate. PN Limes este finanțat de la bugetul de stat începând cu anul 2016, și are în atenție situri din 22 de județe ale României.

Din păcate, includerea în patrimoniul mondial poate fi afectată de diminuarea sau pierderea autenticității și integrității unora dintre situri, în principal ca urmare a intervențiilor neconforme de restaurare și valorificare. În această situație se află, printre altele, castrele de la Porolissum și Buciumi, care au fost reconstruite fără respectarea arhitecturii, structurii și tehnicii de construcție originale.

Autoritățile  județene dezinteresate de potențialul monumentelor din FRE?

Avem o șansă istorică de a deveni extrem de vizibili în plan mondial - prin unicitatea sa, FRE va deveni unul dintre cele mai cunoscute monumente UNESCO din lume, la care România are oportunitatea de a avea cel mai consistent aport. Ministerul Culturii și-a asumat această șansă. Cele 3 muzee implicate au reușit includerea a 302 situri în lista  tentativă a UNESCO, ceea ce este o reușită remarcabilă. Dar ele trebuie să colaboreze cu muzeele județene din toate cele 22 de județe pe teritoriile cărora se află siturile, cu UAT-uri și, uneori, cu proprietari privați, pentru încadrarea lor în FRE și în patrimoniul universal. De aceea, atât autoritățile cât și comunitățile locale trebuie să colaboreze pe parcursul întregului proces, inclusiv prin proiecte de punere în valoare a siturilor. O atitudine responsabilă, respectarea standardelor de bună practică și a legislației naționale/ internaționale, poate genera rezultate care să contribuie în mod real la o dezvoltare durabilă, benefică deopotrivă publicului larg, turismului și comunităților locale. Problema e că, până în prezent, nu s-a auzit de FRE dinspre autoritățile județene. Poate PN Limes nu și-a făcut intrducerea cum trebuie, în toți acești ani. Poate a fost ignorat. Nu știu.

Dar următorul articol aș vrea să fie despre cât de bine decurg lucrurile, nu despre cine nu a făcut ce ar fi trebuit să facă.

Articol preluat, corectat și completat de pe newsbv. Mulțumim, dr. Lucica Savu (arh. specialist), pentru comentariul de pe pagina articolului original! :)