Timp pentru smerenie și regăsire

Pentru mine, sărbătorile Pascale sunt un moment de introspecție, de recuperare a eului interior. Și mai înseamnă ceva! 

Este momentul pe care timpul ți-l oferă pentru revenire. Pentru o revenire la tine, ca om, la familie, la așezare și smerenie. 

Timpul îți aduce o pauză. Îți oferă un "respiro" pe care, unii dintre noi uităm să ni-l acordăm. Așa că, timpul/ momentul acesta al Paștelui ne așează frumos, ne scoate forțat din rutina unei zbateri liniare, în această societate fără direcție. Tocmai de aceea e nevoie de introspecție, pentru a ajunge la concluzia fireasca că ne-a fost dor.... Dor de liniște, dor de natură, dor de reîntoarcere la obârșii, dor de a ne conecta cu rădăcinile  semnificației ancestrale "om și Divinitate"! Pentru că legătura e întreruptă, deși noi credem că ea există. Legătura aceasta profundă are nevoie de liniște, recunoaștere și asumare, iar noi nu avem timp pentru noi, uneori, dar pentru Sacru. 

Pentru mine, slujba de Înviere, clopotele care anunță, parcă, izbânda binelui și a luminii, restabilesc conexiunea..., sunetul puternic al clopotelor trezesc umanul și îl scutură de un negativ acumulat, dar nedorit. Pentru mine, slujba de Înviere este o curățare la nivel energetic, este o repornire a umanului ce e prins într-un spațiu teluric îmbâcsit. 

De aceea, fuga mea spre introspecție, vreau să cred că este o asumare, o evoluție și o reașezare a vibe-lui interior. 

Altfel spus, vă doresc să aveți liniște și să vă regăsiți.